Subject: Despre originile poporului Român:
DACIA
- A se citi cu atentie !!!
M-am întrebat de multe ori care este motorul
schimbărilor pozitive într-o societate şi trebuie să recunosc că de cele mai
multe ori sunt tinerii, care refuză să accepte un adevăr relativ, mincinos,
contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt legaţi de interese politice ori
religioase de moment, ei sunt cei ce caută un adevăr absolut. Deci pe ei îi
îndemn să-şi întrebe profesorii de istorie şi de limba română:
Cât la sută din Dacia a fost cucerită de
romani?
Şi dacă profesorul ştie răspunsul: 14 %
din teritoriul Daciei (care se întindea de la vest la est, de la lacul
Constanţa-Elveţia de azi şi până dincolo de Nipru).
Urmează altă întrebare:
Câţi ani au ocupat romanii acei 14% din
teritoriul Daciei?
Şi dacă profesorul va răspunde: numai 164
ani, atunci puteţi merge la următoarea întrebare:
Soldaţii "romani" chiar veneau de la Roma
şi chiar erau fluenţi în limba latină ?
Aici le va fi şi mai greu să vă răspundă,
căci acei soldaţi "romani" vorbeau orice limbă numai latina nu! Cohortele
aflate pe pă mântul Daciei cuprindeau soldaţi din diferite părţi ale
imperiului roman, uneori foarte îndepărtate. Găsim Britani din Anglia de
azi, Asturi şi Lusitanieni din peninsula Iberică, Bosporeni din nordul Mării
Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin , din părţile
Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Reţi din
părţile Austriei şi Germaniei sudice de azi, Comageni din
Siria, până şi Numizi şi Mauri din nordul Africii (C.C.Giurescu,
Istoria Romanilor, I, 1942,p.130).
Şi ultima întrebare:
Cum a fost posibil ca într-un aşa de
scurt interval istoric TOATĂ populaţia Daciei să-şi uite limba şi să înveţe
o limbă nouă, limba latină, de la nişte soldaţi "romani" care nici ei nu o
vorbeau?
Când toate popoarele civilizate din lume
iniţiază, desfăşoară şi promovează valorile istorice care le îndreptăţesc să
fie mândre de înaintaşii lor, găsim opinia unor astfel de "adevăraţi
români", care, nici mai mult, nici mai puţin, spun despre formarea poporului
daco-român:
"...soldaţii romani au adus femeile şi
fetele dace în paturile lor şi aşa s-au născut generaţii de copii, care
învăţau numai limba latină de la tatăl lor, soldatul roman"...
Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din
Basarabia, de pe Nistru, Bug şi de pe Nipru, acele soţii şi fete de
traco-geţi şi carpi, de la sute şi sute de kilometri depărtare ca să fie
"fecundate" de soldaţii "romani"?
După părerea stimabililor, femeile daco-gete
erau şi "curve", ba chiar şi mute, nefiind în stare să-şi transmită limba
strămoşească copiilor lor! Cât despre noi, urmaşii lor, cum ne-am putea numi
altfel decât "copii din flori" apăruţi dintr-o aventură amoroasă a întregii
populaţii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu
"mândrie", aşteptând apariţia "sâmburilor" noului popor şi grăbindu-se,
între timp, să înveţe cât mai repede şi mai bine noua limbă, limba latină,
când de la soţii, când de la fiicele lor (iubite ale soldaţilor romani
cuceritori) ba chiar şi direct, de la soldaţii romani năvălitori ce le-au
înjosit căminele.
Domnilor!
Dacia a fost cotropită de romani în
proporţie de numai 14% şi pentru o perioadă istorică foarte scurtă, de 164
de ani... 86% din teritoriul Daciei nu a fost călcat de picior de
legionar roman.
Este greu de crezut că într-o aşa de scurtă
perioadă istorică, dacii să fi învăţat latina, fără ca pe 86% din teritoriul
lor să-i fi întâlnit pe soldaţii romani.
Dar dacă nu de la romani au învăţat dacii
latina , atunci de la cine?- se întreabă aceiaşi demni urmaşi ai lui Traian?
Herodot ne spune că, cel mai numeros
neam din lume, după indieni, erau tracii. Iar Dio Casius ne spune şi el:
"să nu uităm că Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian şi
Decebal au fost războaie fratricide, iar Tracii au fost Daci". Faptul că
dacii vorbeau " latina vulgară", este "un secret" pe care nu-l ştiu numai
cei ce refuză să-l stie.
"Când sub Traian
romanii i-au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit tălmaci
- afirmă
Densuşanu -
şi asta schimbă totul. Deci, dacii şi romanii vorbeau aceeaşi limbă!"
Când nu de mult, s-a publicat teoria
evoluţiei speciei umane în funcţie de vechimea cromozomală, s-a ajuns la
concluzia că "prima femeie" a apărut în sud-estul Africii. Următorul pas
uriaş a fost în nordul Egiptului, iar de aici, în Peninsula Balcanică.
Când profesoara de arheologie lingvistică
Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles, California, a
început să vorbească despre
spaţiul Carpato-dunărean ca
despre vatra vechii Europe,
locul de unde Europa a început să existe,
am fost plăcut surprins şi m-am aşteptat ca şi istoricii noştri să
reacţioneze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai tăcere.
Când profesorii Leon E. Stover şi
Bruce Kraig în cartea "The Indo-European heritage",
apărută la Nelson-Hall Inc., Publishers,
325 West Jackson Boulevard, Chicago , Illinois 60606 , vorbesc la
pagina 25 despre "Vechea
Europă a mileniului 5 î.d.H., care-şi avea locul în centrul României de azi",
să nu fim mândri?
Atunci când studiile de arheologie
moleculară ne îndreptăţesc să ne situăm pe primul plan în Europa ca vechime,
nu-mi este uşor să le răspund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun
inteligent alţii despre noi şi nici măcar ce scriu eu.
Studii impecabile cromozomale, la nivel de
mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina
originea maternă a unor mumii vechi de sute şi mii de ani.
Teoria genoamelor situează
spaţiul carpato-dunărean ca fiind, nici mai mult nici mai puţin decât, locul
de unde a început Europa să existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiseră
primele 3 Eve şi primul Adam.
Când am scris "Epopeea Poporului
Carpato-dunărean" şi volumele "Noi nu suntem
urmaşii Romei", "În căutarea istoriei pierdute" şi
"Călătorie în Dacia - ţara Zeilor", m-am bazat pe astfel de
cercetări, dar şi pe cartea unei somităţi în domeniul preistoriei Europei,
D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford, Anglia,
căruia i se publica, în anul 1993, la Barnes&Noble Books,
New York , "The History of Civilization" , "The
Aryans". El explorează într-un mod fascinant originea şi difuzarea
limbilor în Europa preistorică. Între paginile 176-177 publică şi o hartă
arătând leagănul aryenilor în timpul primei lor apariţii; şi minune mare,
spaţiul Carpato-dunărean este cel vizat!
Când roata, plugul, jugul,
căruţa cu două, trei şi patru roţi apar pentru prima dată în lume pe
teritoriul nostru, dacic, când primul mesaj scris din istoria omenirii se
găseşte tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, când primii fermieri din
Europa sunt descrişi pe acelaşi spaţiu,
într-o perioadă când Anglia abia se separa de continent şi din peninsulă
devenea insulă - 6,500 î.d.H., (vezi John North, "A new
interpretation of prehistoric man and the cosmos", 1996, Harper
Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas ,
New York , 10020,
Chronology), nu-ţi vine a crede că tocmai cei pentru care aduni aceste
informaţii formidabile despre poporul şi spaţiul pe care îl ocupa ţara
noastră, te decepţionează!
Nu de mult, la Primul Congres Internaţional
de Dacologie, Bucureşti, Hotel Intercontinental, domnul profesor doctor în
istorie Augustin Deac ne vorbea despre
"Codex Rohonczy",
o cronică daco-românească, însumând 448 pagini, scrisă în limba română
arhaică, "latina vulgara", cu alfabet geto-dac..
Pe fiecare pagină se aflau scrise circa
9-14 rânduri. În text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana,
care prezintă diferite scene laice şi religioase. Direcţia scrierii este
de la dreapta la stânga şi textul se citeşte de jos în sus. Descoperim că
în bisericile vechi, daco-româneşti, cultul ortodox se exercita în limba "
latina vulgară", chiar până în secolele XII-XIII, când s-a trecut la
oficierea cultului în limbile greacă şi slavonă.
Codexul cuprinde mai multe texte, ca
"Jurământul tinerilor vlahi", diferite discursuri rostite în
fata ostaşilor vlahi înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani,
unguri, o cronică privind viaţa voievodului Vlad, care a condus Vlahia
între anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, conduşi de Vlad asupra
pecenegilor, însoţit de note muzicale etc.
Atunci se miră şi se întreabă, pe bună
dreptate, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac: "de ce
institutele de specialitate ale Academiei Române au rămas pasive la
descoperirea şi descifrarea acestui document istoric, scris în limba
dacoromână, latina dunăreană, într-un alfabet geto-dacic existent de
milenii, cu mult înaintea celui latin al romanilor?"
Dar, după orientarea ideologică ce o au, cei
sus amintiţi ar fi preferat ca acest diamant să nu se fi descoperit.
Academia Română ar fi trebuit să
organizeze o mare sesiune ştiinţifică cu caracter nu numai naţional, cât mai
ales internaţional. Dar şi ei, la fel ca şi "românii adevăraţi", vajnici
urmaşi ai lui Traian, vor să arate omenirii ce înseamnă să fii umil şi să-ţi
dispreţuieşti trămoşii, trecutul şi neamul...
Faptul că NOI, Românii, suntem strămoşii
tuturor popoarelor latine şi nicidecum o rudă marginală a latinităţii, ar
trebui să ne facă să ne mândrim şi nicidecum să căutam contra argumente,
precum cei lipsiţi de înţelepciune care îşi taie cu sârg craca de sub
picioare...
-
Cu deosebită stimă,
Dr. Napoleon Săvescu,
Fondator & Preşedinte al
-
"Dacia Revival International Society" of New York
-
http://www.dacia.org/
